Exclusiv pentru cei care au citit Locul Potrivit

Exclusiv pentru cei care au citit Locul Potrivit

Recitesc și mai adaug câteva cuvinte pentru varianta în limba engleză a nuvelei Locul Potrivit.

Daca esti unul dintre cei care au citit deja cartea s-ar putea să gasesti urmatorul fragment placut de citit. Am fost tentat sa scriu acest post pentru toata lumea si chiar sa ofer un premiu celui/celei care identifica locul din carte unde se va gasi acest fragment. Ramane insa a fi dedicat doar cititorilor mei.

Ce premiu as putea insa sa-ti ofer? Ti-am dat sufletul meu in aceasta carte. Ar trebui sa fie de ajuns.

“În momentul când ieșeam din birou nu mă mai găseam în acel ocean de oameni numit București. Mintea mea comanda ochilor să vadă altă lume.

Mă aflam căpitan pe propria mea corabie navigând prin apele înșelătoare ale unui arhipelag format din insule ce aveau fiecare propria poveste. Plajele erau acoperite de resturile visurilor sfărâmate ale celor ce veniseră în acest oraș pentru a căuta o viață mai bună. Apa colcăia de oameni ce înotau spre umbra unei bucăți de lemn care să-i țină pentru încă o zi la suprafață urmăriți fiind de pești ce-și închipuiau a fi rechini doar pentru că renunțaseră la orice urmă de umanitate cu excepția limbajului vorbit.

Aruncam ancora în apele liniștite ale insulei Acasă sau opream în larg lipindu-mi corabia de a lui. Îl invitam la bord pentru o seară de povești despre aventuri ale unor vremuri de mult apuse ascultând lecțiile trecutului și privind cu ochi flămânzi viitorul.”

Cand eram mic…

Cand eram mic…

ma duceam foarte des la bunica mea in parc. Ca sa o vizitez pe bunica, sa ma joc in parc dar mai ales pentru a citi numerele vechi din CPSF (Colectia de Povestiri Stiintifico-Fantastice).
La cateva blocuri de cel al bunicii mele locuia un batran care nu cred ca iesea din casa vreodata. Aparea in umbra geamului de la bucatarie si lasa in jos cu ajutorul unei sfori o plasa de un leu prinsa cu un carlig de rufe. In ea se gaseau o lista de cumparaturi si bani.
Pentru ca baiatul dinaintea mea crescuse prea mare si era ocupat cu altele, preluasem eu stafeta. Ma duceam si facem cumparaturi, iar in schimb primeam de pe o zi pe alta cate 4-5 numere din CPSF. Erau aparute inainte de a ma fi nascut eu.
Am inceput cu numarul 1 in care fusese publicata povestirea Meteoritul de Aur. Cred ca aparuse undeva prin anii 50. M-am dus zi de zi, asteptand sa se deschida geamul puneam revistele citite in punga, asteptam banii si lista, fugeam la cumparaturi si ma intorceam gafaind pentru urmatoarea comoara. Am citit SF romanesc si rusesc, tot ce se publica in acei ani ai unei Romanii cu î din i. Erau zile in care asteptam ore intregi si geamul nu se deschidea. Plecam acasa negru de furie. Simteam ca fusesem furat de ceva ce imi era foarte scump.

Apoi am crescut si l-am uitat pe batran. Dar nu am uitat gandul meu ca vreau sa fiu si eu acolo in revista cu povestirile mele. Anii au trecut cu mine inconjurat de carti si incercand sa scriu din cand in cand. Niciodata multumit, niciodata nepastrand caietul pe care scriam mai mult de o saptamana dupa ce terminam.
E greu sa te uiti inapoi la multi ani si sa spui: eu in tot cei ani nu am vrut decat sa scriu.
Acum scriu. Si am ajuns sa am o povestire publicata in noua Colectie de Povestiri Stiintifico-Fantastice ANTICIPATIA a editurii Nemira. Sunt acolo, alaturi de cei care mi-au fost eroi atunci cand am crescut. Impactul este foarte mic pentru mine ca scriitor, insa pentru copilul din mine e un vis devenit realitate. Cer Furat este o povestire a carei scriere a inceput dintr-un spirit de fronda fata de modul in care este utilizata mitologia in literatura fantastica romaneasca si straina.


Cer_Furat_Emanuel_Grigoras_2014Daca iti place sa citesti pe hartie o poti comanda de aici. Foloseste codul promotional „placerealecturii” pentru o reducere de 40%.

Daca o doresti in varianta digitala o gasesti pe pagina povestirii: Cer Furat – Emanuel Grigoras.


Calitate versus Cantitate sau De ce mi-am sters 1000 de prieteni de Facebook

Calitate versus Cantitate sau De ce mi-am sters 1000 de prieteni de Facebook

Mi-a luat ceva timp sa curat lista de „prieteni” de pe Facebook. Observ ca notiunea de prieten s-a diluat foarte mult. Era normal ca retelele sociale sa contribuie la aceasta, insa ramane o alegere a fiecaruia dintre noi modul in care isi identifica prietenii.

Din ce am observat eu de-a lungul timpului, romanii au tendinta de a fi foarte prietenosi si a acorda califcativul de prieten cu generozitate.
Acum vreo doi ani insa am observat o alta atitudine:
Investisem intr-o noua afacere si ma aflam, impreuna cu partenerul meu, la o prezentare a serviciilor pe care le ofeream. Prezentarea avea loc in orasul meu natal si multi dintre cei de fata imi erau prieteni de-o viata. Dupa ce am terminat, ne-am lungit la vorba pana seara tarziu si a ramas sa ne vedem la prietenii mei acasa, la un gratar, a doua zi.
Dupa ce am plecat, partenerul mi-a spus ca el nu va veni.  M-am uitat putin ciudat si l-am intrebat daca l-am suparat sau jignit cu ceva. Era ceva impotriva a tot ceea ce eram eu obisnuit sa fac. Adica, sunt prietenii mei si atunci cand esti invitat te duci, atunci cand au nevoie de ajutor ii intrebi cat de repede au nevoie.
Mi-a raspuns: „Eu nu socializez decat cu oamenii cu care am afaceri. Pana si frizerul meu investeste in afacerea mea sau foloseste serviciile mele atat timp cat eu investesc in afacerea lui sau beneficiez de serviciile lui.”

Prima impresie  a fost ca este o atitudine extrema, insa m-a pus pe  ganduri. Am analizat cum folosesc eu cuvantul prieten, de cate ori am oferit un zambet, ajutor sau am sunat sa intreb de sanatate si de cate ori au facut „prietenii” mei pentru mine acelasi lucru.
Mi-am adus aminte de cei doi ani petrecuti in Elvetia la MBA si de faptul ca sacrificam, din putinii bani pe care-i aveam, 30 de euro in fiecare luna pentru o cartela de telefon ca sa-mi sun prietenii din Romania. Am gasit si lista de atunci: peste 40 de numere. Doar doi ma sunau inapoi din cand in cand.

Nu acuz pe nimeni de nimic. Fiecare om are viata lui si prioritatile lui. Insa, merita sa numesti prieten si sa acorzi din timpul tau minute, ore, zile pentru cineva care nu-ti acorda cele cateva secunde pentru un telefon sau email?

Intorcandu-ma la Facebook, am devenit membru in septembrie 2007, acum aproape 7 ani. Nu aveam o idee foarte clara asupra motivatiei mele. Era doar acel sentiment ca trebuie sa fiu acolo, sa nu fiu lasat in urma de lumea care se misca in viteza pe langa mine.

Motivele pentru care adaugam prieteni la inceput erau simple:
1. A tine legatura cu prietenii pe care ii aveam in alte tari si a gasi fosti colegi de scoala.
2. A agata fete. Criteriul principal erau fotografiile. (evident)

In timp s-au mai adaugat:
3. Oameni de la care aveam de invatat
4. Oameni pe care ii intalneam in realitate
5. Scriitori si oameni care aveau legatura cu scrisul
6. Blogger-i si alti oameni influenti din social media
7. Majoritatea celor care imi trimiteau o cerere. Nu e politicos sa refuzi.

Acum, dupa 7 ani am 1526 de „prieteni” si nu cred ca vorbesc cu mai mult de 300 dintre ei. Asa ca m-am apucat sa fac curatenie.

Criteriile pe care le-am folosit:
1. Profile care nu erau ale unor persoane fizice
2. Profile cu nume false, mai ales daca erau ridicole
3. Pe cei din social media care nu mai publica altceva decat poze cu multumiri pentru toate fleacurile pe care le primesc cadou de pe la firme
4. Pe cei care nu mi-au scris niciodata
5. Pe cei pe care pur si simplu nu-i cunosc sau nu aveau o fotografie de profil
6. Pe oricine altcineva am avut eu chef sa sterg
7. Oricine a nimerit din greseala in intervalul de timp in care bifam unfriend automat

La prima trecere am sters vreo 300 de contacte. Apoi am luat-o de la capat. M-am oprit la 1000 de prieteni stersi.

Primul efect: pagina de Newsfeed are stiri interesante.

Urmeaza LinkedIn.

Ce faci? Stai!!??

Ce faci? Stai!!??

Acest text este un pamflet. Orice asemanare cu realitatea este intentionata.

Ce faci? Stai!!??

Nu, draga mea. Nu stau. Gandesc. Corpul meu sta in acelasi spatiu fizic de mai mult timp pentru ca din acest fotoliu ma uit eu la meciul de fotbal.
Dar mintea, mintea mea calatoreste in straturile rarefiate ale acelor ganduri despre originea limbajului vorbit, natura relatiilor umane in societatea moderna, metafizica spiritului si altele similare.
Berea? Efectele secundare sunt burta mare si garaitul, dar ele reprezinta un sacrificiu minor in comparative cu beneficiile. Berea contine minimul de alcool necesar pentru ca mintea mea sa se relaxeze si sa-mi deschida noi perspective asupra realitatii.
Dupa una, doua, trei beri, tu esti mult mai frumoasa, iar eu realizez ca tocmai am petrecut o ora privind 22 de barbati tineri si sexy, sportivi adevarati alergand dupa o punga de piele umpluta cu aer.
Hmmm… Daca pasajul de mai sus are o conotatie erotica pentru tine, preferintele tale sexuale nu sunt problema mea.

Eu sunt om, tu esti om. Stau si gandesc este o activitate umana. Eu gandesc, tu gandesti, el, ea gandeste. Eu mananc, tu mananci. Facem sex. Activitati umane normale care au ca scop supravietuirea noastra si perpetuarea speciei.
Acum ca desfac o a patra bere, incep sa observ ca activitatea mea de a gandi te deranjeaza in aceeasi masura in care si pe mine ma deranjeaza activitatile pe care le faci fara sa te gandesti.
Te iubesc, indiferent de ceea ce definesti tu ca frumos. Te iubesc slaba, grasa, inalta, scunda. Te iubesc atunci cand te privesc dimineata cum te ridici din pat somnoroasa. Te iubesc asa spalata pe creier cum esti de catre corporatiile care iti vand tot felul de smacoline si vopseluri de par.
Te-or fi invatand revistele alea glossy ca Leonardo di Caprio te iubeste atunci cand ai o masca de 2 milimetri de fond de ten pe fata, insa mie asta imi da doar cosmaruri.

Ce faci? Stai!!??
Aaa…. nu draga mea. Tocmai scriam un articol pentru blog despre ipocrizia societatii moderne matriarhale acoperita de falsa pretentie ca am trai intr-un patriarhat secular.

Adica STAI!!!

Lupul isi schimba parul… uneori si website-ul

Lupul isi schimba parul… uneori si website-ul

Planuiam de ceva timp sa imi schimb website-ul complet. Lucrand pe aceeasi baza de date tot timpul au inceput sa se adune tot felul de resturi care mai mult incurcau.
Am construit totul de la zero, importand doar continutul. Am pierdut mentiunile referitoare la social media (numar de like-uri, etc.) Am castigat un mod responsiv de a integra video si tot continutul.

Exista deseori un compromis intre optimizare SEO si design la un website. In cazul acesta nu am facut  niciunul. Am creat totul asa cum mi-am dorit, compatibil cu orice sistem de operare, browser sau smartphone.

Ce ma bucura cel mai mult este ca am reusit sa integrez celelalte website-uri pe care le aveam pentru carti intr-unul singur. Ce mai ramane de facut este sa hotarasc daca voi face website-ul bilingv sau voi lasa .com ca website separat.

Pana atunci,  bine ai venit pe noul website emanuelgrigoras.ro.

Povestea povestirii Inima Boieroaicei

Povestea povestirii Inima Boieroaicei

 

Cititorii de până acum ai acestei povestiri au avut, în principal, două întrebări:

1. Este o poveste sau o povestire?

2. Dacă este o povestire, este personală sau a auzit-o de la altcineva?

Răspunsul la întrebari este simplu, explicația răspunsului puțin mai complicată.

Răspuns: Este povestea reală a bunicilor mei.

Explicație: Când scrii o poveste, mă refer la Locul Potrivit, adaugi fragmente din realitate. Așa s-a întâmplat cu capitolul Viața la țară. La ultima revizuire am adăugat un fragment în care vorbeam despre trecutul bunicilor lui Ștefan. Am adăugat puțin text pentru că nu ar fi fost în scopul și stilul cărții să adaug mai mult.

Numai că acel fragment a rămas în mintea mea și a crescut până a ajuns povestirea pe care tocmai ai citit-o.

Au fost bunicii mei așa în realitate? Da și nu. Au fost oameni cu bune și rele ce au trăit într-o lume diferită la suprafață, dar aceeași în esență cu cea în care trăim noi. O lume căreia nu îi pasă de un singur individ. Văd cu aceeași ochi lumea de dinainte de 1989 și lumea de acum. Frica de a fi liber este încă prezentă în mintea multora dintre noi. Sursele fricii sunt diferite, dar vectorul este același: înregimentarea și sprijinirea prin vot a unor oameni fără scrupule pentru care suntem simpli sclavi.

Bunicii mei au fost oameni minunați. În cumulul de calități și defecte care forma personalitatea lor a existat întotdeauna o dragoste nețărmuită pentru nepoți. Fiecare vară pe care am petrecut-o la bunici a fost plină de aventuri minunate. Unele dintre ele au fost similare celor menționate în Amintiri din copilărie. Când l-am citit pe Creangă, mai târziu, am avut acea reacție: ia uite, și ăsta a avut o copilărie ca a mea.

Ce îmi amintesc cu plăcere și ce m-a determinat să scriu această povestire au fost acele momente seara târziu, când prin ușa întredeschisă îi urmăream pe adulți stând la masa, cu un pahar de vin în față, depănând amintiri. În acele momente, ochii lui mamaia Safta străluceau, iar în ei sufletul meu vedea undeva, departe, luminile orașului.

Povestirea Inima Boieroaicei și cartea Locul Potrivit costă împreună cam cât ai plăti pentru un bilet de film și o pungă de popcorn. Nu trebuie să alegi una sau alta. Vreau să îți atrag atenția asupra unui singur aspect: timpul.
Satisfacția citirii unei cărți ține mai mult. Poți să trăiești într-un univers creat de o carte mai multe ore.

Această povestire ai, probabil, descărcat-o gratuit. Dacă vei găsi un sens în a da ceva înapoi, respectiv în a plăti pentru ea după ce ai citit-o, vei avea privilegiul de a mai citi și următoarele mele scrieri în același fel.

O gasesti aici: Inima Boieroaicei

P.S.

1. Pana acum, acest sistem de a vinde carti digitale, pay-what-you-want, oferit de Gumroad pare sa functioneze foarte bine. Atat timp cat ceea ce scriu atinge sufletul si mintea cititorului, exista un impuls natural de a da ceva inapoi.

2. Cu aceasta ocazie am adaugat si varianta pdf a povestirii pentru a fi descarcata. Vezi link-ul mai sus.

Cum slabeste 9 kilograme in 15 zile un project manager

Cum slabeste 9 kilograme in 15 zile un project manager

 

Cum slabeste 9 kilograme in 15 zile un project manager? Simplu: face din slabit un proiect.

In anii care au trecut pana acum am invatat sa accept o constanta a actiunilor mele: intotdeauna gasesc cea mai buna si mai simpla solutie, chiar daca de multe ori aceasta este departe de ceea ce se numeste o solutie in mod clasic.
Am prieteni care alearga maratoane urbane si montane. Sunt slabi, au conditie fizica. Eu nu alerg. Nu pentru ca nu mi-as gasi timp, ci pentru ca nu vreau. Am anumite lucruri pe care vreau sa le-am facut in ultimii ani si care mi-au ocupat mult timp.
Dupa 6 ani de facut alte lucruri ajunsesem mai gras decat puteam suporta. Nu o sa dau detalii, insa eram nefericit cu modul in care ma simteam si miscam. Ca sa nu mai spun ca reactia celor cu care interactionam nu era cea mai draguta.

Exista oameni grasi carora le sta bine. Cunosc si eu cativa adorabili. Eu nu ma numaram printre ei.

Asa ca am hotarat sa slabesc, in stilul meu, gasind sau inventand o solutie la problema care sa imi ocupe putin timp si sa nu imi ceara sa fac un efort constant. Eu depun efort doar pentru acele lucruri de care sunt pasionat. A slabi nu este pasiune si nu doream sa pun suflet in asta. Vroiam doar sa slabesc repede, fara exerciti, fara dieta, fara pastile si mai ales sa slabesc bine, adica sa ofer organismului meu un mod accelerat de a slabi fara sa imi pun sanatatea in pericol.

De unde si proiectul…

Un proiect in forma lui elementara suna cam asa: vreau sa obtin un anumit lucru, intr-un anumit interval de timp, cu un buget si utilizand anumite resurse.

Obiectiv principal: De slabit minim 9-10 kilograme.

Obiectiv secundar: In mod ideal sa dezvolt o reteta de slabit mecanic pe care sa pot sa o aplic o data pe luna si care sa nu includa o dieta speciala, exercitii fizice, pastile/ceiauri pentru slabit sau diferite centuri electrice, masaj, etc. Daca se poate sa aiba si un efect benefic asupra starii mele de sanatate, in afara, bineinteles de efectele pe care le are slabitul propriu-zis.

Timp: Mi-am propus sa obtin un rezultat satisfacator in 15 zile, mai précis utilizand maxim o ora pe zi.

Buget: Maxim 300 de euro.

Resurse: Externe si care sa nu solicite decat un efort minim din partea mea. Fara dieta, fara pastile, fara exercitii. Daca tot platesc, vreau sa faca altcineva munca in locul meu.[/box]

Ce rezultate am obtinut?

Obiectiv atins: am slabit 9 kilograme in 15 zile.

Timp: m-am incadrat in 15 zile cu o medie de 16 minute pe zi.

Buget: Am cheltuit mai putin, respectiv 1150 de lei (aprox. 260 euro)

Resurse: am gasit doua proceduri, mijloace mecanice, de a slabi fara sa tin dieta, fara pastile si fara sa fac exercitii.[/box]

Este un experiment interesant in urma caruia am slabit destul de mult si pe care il voi continua cu alte experimente. Daca esti doar curios, ce ai citit pana aici este de ajuns. Daca vrei sa slabesti folosind metoda mea mecanica de slabire, citeste in continuare.

Faptul ca nu dau detalii are o explicatie foarte simpla: povestirea modului in care am creat aceasta metoda mecanica de slabire este utila doar pentru cei care sunt hotarati sa slabeasca. Nu doresc sa o impart cu toata lumea. Nu este vreo metoda secreta. Este doar povestirea a ceea ce eu am testat si a mers.
Daca vei cauta atent, sunt sigur ca vei descoperi si singur ceva similar cu metoda mea, insa timpul pe care il vei petrece cautand te va costa mult mai mult decat pretul pe care il vei plati pentru a afla metoda mea.

Vrei sa slabesti 9 kilograme in 15 zile fara exerciti, dieta sau pastile si consideri ca 260 de euro sunt un  pret mic pentru a face acest lucru intr-un mod sanatos?

Atunci, tot ceea ce sta intre tine cel de acum si acel TU mult mai slab/slaba si sanatos/sanatoasa in 15 zile de acum este suma de 6$.

Da! Vreau sa slabesc 9 kilograme in 15 zile!

Workshop de fotografie aeriana pe aerodromul Sirna

“Nu te uita la mansa, uita-te afara, ii spuse instructorul. Se uita afara, la cerul de care era mult mai aproape, la pamantul plutind in directie inversa, ca si cum l-ar fi ajutat astfel sa ajunga mai repede la destinatie. Inima i se umplu de bucurie. Emotia era atat de puternica incat lacrimi isi facura loc si adaugara culorile curcubeului la aceasta perspectiva noua asupra lumii. Zbura.”

La imaginea frumoasa pe care am creat-o in mintea ta adauga un aparat de fotografiat si potentialul de a captura in imagini locurile pe deasupra carora zbori.
Asta ai pierdut daca nu ai fost ieri la Workshop-ul de Fotografie Aeriana organizat de Photosetup.ro si Aerodromul Sirna. Nu e o problema insurmontabila pentru ca poti gasi ce ai pierdut in lunile urmatoare cand se va organiza urmatorul workshop.

In mai putin de 40 de minute din momentul in care am iesit din Bucuresti spre Otopeni, intram pe un drum lateral si opream langa hangarul principal al aerodromului Sirna. Avioane! Deja se faceau ture de incalzire, asa ca am sarit si eu repede intr-un avion si am zburat cu un pilot vesel care m-a purtat cu grija pe deasupra pamantului.

Lume multa, aparate foto si obiective profesionale cat sa oftezi, fara sa te poti controla, pentru ca nu sunt toate ale tale.
Partea cu vorbitul a workshop-ului de fotografie aeriana a fost asa cum e bine sa fie: scurta. Restul de raspunsuri le-am capatat vorbind unii cu ceilalti in timp ce, pe rand, intram in partea practica: zburatul si fotografiatul.
Pentru un pasionat de fotografie sau pentru cineva care are prieteni pasionati de fotografie este usor de inteles cand spun ca a fost o zi petrecuta intre oameni frumosi si masinile lor minunate pentru capturat realitatea in imagini.

Cei de la Photosetup.ro au pus la dispozitie mai multe obiective profesionale de care nimeni nu ar mai fi dorit sa se desparta la sfarsitul zilei. Mai importanti insa au fost oamenii din spatele companiei vorbind cu placere despre ce fac si afisand firesc o expertiza de 15 ani in aceasta industrie.

Despre oamenii de la aerodromul Sirna nu o sa iti spun prea multe pentru ca o sa ii cunosti mai mult ca sigur in vara asta. Oameni buni care ne-au cinstit si cu un gulas facut la ceaun de ne-am lins degetele.
Trece zborul pe lista lucrurilor pe care trebuie sa le faci. Ai mai multe detalii aici: www.aventuracard.ro.